Catre Pios

 Timpul stă de veghe, apa curge;
 Un freamăt fior vorbește,
 Îl vezi cum se scurge;
 Nemuritor pripit în colțul vinei,
 Un corp ceresc  se stinge,
 Crește în tine.

 Prima dată îl ierți,
 Cu ignoranță evazivă te căiești;
 A doară oară chin,
 Îl crezi, te minți,
 Îl ții de mână`l simți;

 Samovar de trăiri și întrebări,
 Bagi mână pân` la cot a€“ avar,
 În tolbă cu bucurii; - te miri - .

 Alungat de frunze și petale ofilite,
 Negru, chitros, întâmplări nefericite;
 karma bătută cu pietre, decapitată,
 Emerit calcaros,
 Apa stă de veghe, timpul curge.