Mă cațăr pe tine,
Cel mai impresionant munte,
Cu culmi golașe, necucerite;
Tind spre înalt,
Spre piscurile împietrite
Cu ochi de opal și malachit.
Îmbrățișez fără de frică,
Fără frustrarea de a fi rănit,
Un nor la cer ce mă ridică,
Spre o rază de soare trecută prin calcit.
Te iau la pas, prin văi, neîmplinit,
N`ai început și nici final,
Căldurile mă trec șiroaie,
Îndată ce ajung la deal.
Îngân ceva, tu te cutremuri,
La a ta milă fac apel;
Ajuns în vârf, te simt cum tremuri,
M-am împlinit.De acum, la bază, prin rapel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu