E ceva ce vreau să-ți spun,
Dar întâi să-mi trag suflarea,
Să mă lași să mă adun,
Să îmi amintesc uitarea.
Vorba lungă nu ne ajută,
Sunt de ajuns două priviri,
Peste o conversație mută,
Presuram două iubiri.
Nu știu cum ne-am întâlnit,
Trebuie să-mi repar busola,
Eu de acasă am pornit
Cu gândul să-mi găsesc creola.
Sunt confuz, nordul glumește
Obosit să alerg în cerc;
Ziua lungă se sfârșește,
Noaptea o s-o dorm în berc.
Dar, la înălțarea zorilor,
Când voi fi pornit spre vid,
Sub îndrumarea ciorilor
Voi sfârși din a fi rătăcit !
Dar întâi să-mi trag suflarea,
Să mă lași să mă adun,
Să îmi amintesc uitarea.
Vorba lungă nu ne ajută,
Sunt de ajuns două priviri,
Peste o conversație mută,
Presuram două iubiri.
Nu știu cum ne-am întâlnit,
Trebuie să-mi repar busola,
Eu de acasă am pornit
Cu gândul să-mi găsesc creola.
Sunt confuz, nordul glumește
Obosit să alerg în cerc;
Ziua lungă se sfârșește,
Noaptea o s-o dorm în berc.
Dar, la înălțarea zorilor,
Când voi fi pornit spre vid,
Sub îndrumarea ciorilor
Voi sfârși din a fi rătăcit !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu