Pagini

joi, 28 noiembrie 2013

Dezlantuit

 Mă cațăr pe tine,
 Cel mai impresionant munte,
 Cu culmi golașe, necucerite;
 Tind spre înalt,
 Spre piscurile împietrite
 Cu ochi de opal și malachit.
 
 Îmbrățișez fără de frică,
 Fără frustrarea de a fi rănit,
 Un nor la cer ce mă ridică,
 Spre o rază de soare trecută prin calcit.
 
 Te iau la pas, prin văi, neîmplinit,
 N`ai început și nici final,
 Căldurile mă trec șiroaie,
 Îndată ce ajung la deal.
 
 Îngân ceva, tu te cutremuri,
 La a ta milă fac apel;
 Ajuns în vârf, te simt cum tremuri,
 M-am împlinit.De acum, la bază, prin rapel.