Am auzit vorbindu-se de un colț,
Asemănător cu cel de rai;
Unde ajungi prin tragere la sorți,
Fortuna de partea ta de o ai.
Am auzit că nu e nimeni,
Deci mă grăbesc să am întâietate,
Eu plec duminică și ajung vineri,
E secetă. Greu pentru gurile însetate.
Acel loc, e plin de flori și curcubee,
Cântări de nai și de vioară;
Să ajung la el, pornesc pe alee,
Melancolic, cum obișnuiam să fiu odinioară.
Ajung într-un sfârșit, căci nu e mult de mers,
Doar cale de un manuscris de rugăminți,
De nu vei vrea, îl voi fi șters,
Nimic nu poate rezista chemărilor fierbinți.
