E frig , cu fular și cu mănuși
Urmărind cristale în aer;
Din aburi răsar pescăruși
Ce duc în cioc dalb giuvaer.
E frig, cu fular și cu mănuși
Și ghete fără aderență,
Suntem tot noi, tot jucăuși
Reci până la esența.
E frig, dar focul ne înconjoară,
De fața ta, mâinile mi se lipesc;
Le ții în așteptare la subțioară
Să fie calde, știu că îți trebuiesc.
E frig, iar tărâmul de poveste
Sufletul e gheață sloi,
Poftim paltonul, trage-l peste,
Mai bine goi, mai bine noi.
