Văd păsări culegându-ți de pe trup fân proaspăt cosit;
Se simt tot felul de mirosuri de vară încinsă;
Alerg în nebunia mea, sperând că mai ești întinsă,
Dar nu gust plăcerea, timpul a fost irosit
Visând la păsări mierle ce ne încântă auzul,
La scufundările în mlaștină ce se topesc în gând,
Pășește către mine, sunt eu călăuzul,
Căci ești parte din mine, blestemată-ți fie coasta,
Tu îmi ești călăul, iar eu rămân cu uzul
Osânda de a fi folosit.
