Atunci...deloc

Radeau corbii de noi,
Noi ne`adunam de pe cuvinte sfinte,
Si imparteam totul la doi.

Bustul frumusetii,
Pe piedestal de carne si sange,
Oprea timpul in loc.
Si ridicand spranceana
Catre doua petale de cires inflorit,
I`a simtit sinceritatea,
A simtit eternitatea cum se scurge,
A simtit cum timpul nu`i ajunge.

Oh, tu, Mephisto intarziat,

Credeam ca`mi mai dai timp,

Dar m`ai tradat.