Pagini

joi, 30 ianuarie 2014

Vita mirabilis

 Eram tineri, cine ne împărtășea vâltoarea,
 Într-un joc sucit de filantropi,
 Doi actori ce-și luau în serios chemarea,
 Înveninați, de ai iubirii izotopi.

 Nici răsăritul brav, și nici amurgul însângerat,
 Ce pălesc sub atingerea ta de mirmidonă,
 Nici un cântec brav de bard uitat,
 Să mi te ia, parfum select de prima donnă

 nu ar putea, cum nici măcar anii
 Ce stau la rând jelind în jilțuri,
 Se plâng de efemeritate castanii,
 Și noi, sub ei, uscați, imbalsamati de simțuri.
  

marți, 28 ianuarie 2014

Exodul fecioarei

 Ploua cu atingeri în acea zi,
 Printre ghiocei asortați de zăpadă,
 Ei abandonați de nori în azil,
 Iar noi îmbrățișați așteptând să cadă.
 
 Să cadă, năzdrăvănii, să se rostogolească,
 Spre a răcori simțirile fierbinți,
 De s-ar topi, setea s-o potolească,
 Iar fructul , sângerând, curmat în dinți.
 
 Curmat pe nedrept, precum un vlăstar la majorat,
 Sub ascuțișul cuvintelor unui nevrednic,
 El nu a plâns, a sângerat,
 Iar o durere s-a simțit vremelnic. 

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Carmina Mudo

 M-ai lăsat în frig, să rumeg pe afară
 Gânduri și vise trăite odinioară.
 Printre alte năzdrăvănii spuneai la rece,
 Apa nu curăță, apa ajută lacrimile să se înnece.
 
 Blajin de căldură, pe jumătate rahitic,
 Palid în teacă, precum bobul pe spic,
 Oglindirea ta tăioasă de despot
 Îmi iese în care, alerg și eu dar nu pot.
 
 Încă te caut la dracu` în praznic,
 Sihastru pisc de munte erodat pe furiș.
 Mă invaluiesti cu îmbrățișările tale gigantice, năvalnic
 Între patru pereți rodind stufăriș.
 
 Între patru pereți și-o cârpă, mai mult nu ne trebuie,
 Tăcerea în jur se adună în cenaclu de limbi,
 Un pâlc rătăcitor de cuvinte cam șovăie,
 Aleg o altă ușă, o cale cu spini. 

miercuri, 22 ianuarie 2014

Sindromul Romeo si Julieta

 Și dacă natura ne-ar sta în cale,
 Prin toate vitregiile sale,
 Și aș ști că te am aproape,
 Să știi, iubito, că îmi plac șansele noastre așa.
 
 Și dacă zeii ne-ar pune gând rău,
 Cum nu pui aproapelui tău,
 Și aș ști că te am aproape,
 Să știi , iubito, că îmi plac șansele noastre așa.
 
 Și dacă vreun nătâng ar vrea să ne despartă,
 Impraștiindu-ne pe hartă,
 Și aș știi că te am aproape,
 Să știi , iubito, că îmi plac șansele noastre așa.
 
 Și dacă într-un final vom fi subiect de drame,
 De se va fi pe punctul ca să se destrame,
 Și aș știi că te am aproape,
 Să știi, iubito, că îmi plac șansele noastre așa. 

miercuri, 15 ianuarie 2014

Deflorare

 În genunchi, cu privirea spre infern
 La vina sângelui vărsat,
 Simt doi pumni moi, scotocind în stern,
 Și un pui de drac de izbeliște lăsat.
 
 Înconjurat de flori ce obișnuiau să fie albe,
 Ochii caută apusul scăpătat,
 Priviri neîncercate ce trec în salve,
 Spre patul aburind deoparte lăsat.
 
 A ta coroană de mâini îmbrățișând grumazul,
 Îmi inneca conștiința în ceva ce tu credeai că-i limfă,
 Noi stăm pierduți, căutând extazul,
 Și eu mă pierd din nou, sărutând corp de nimfă.
 
 Tu nu vrei mătăsuri să-ți ascundă a ta vină,
 Fără atingeri tandre, îndrumate de lumină.
 Vrei să știi că te doare, haos fără disciplină,
 Și trupul tău pierdut îl găsesc pe-o rogojină.
 
  

duminică, 12 ianuarie 2014

Destin de clopotar

 Bătăi de clopot mut hipnotic,
 Ne urmăresc și în lumea asta.
 Dusul final apoteotic,
 Vina își blesteamă casta.
 
 Bătăi de clopot ce vestește
 Urlet adunat în cușcă.
 Proiectil de sânge-n clocot,
 Omul pe neom împușcă.
 
 Bătăi de clopot sub un duș eretic,
 Nu renunță la strigare.
 Ascendent impuls cinetic,
 Ce ne ține în mișcare.
 
 Numai vina nu se simte,
 Și nici sângele în clocot,
 Doar un strigăt de departe,
 Și un ecou fictiv de clopot. 

vineri, 10 ianuarie 2014

Rătăcit

 E ceva ce vreau să-ți spun,
 Dar întâi să-mi trag suflarea,
 Să mă lași să mă adun,
 Să îmi amintesc uitarea.

 Vorba lungă nu ne ajută,
 Sunt de ajuns două priviri,
 Peste o conversație mută,
 Presuram două iubiri.

 Nu știu cum ne-am întâlnit,
 Trebuie să-mi repar busola,
 Eu de acasă am pornit
 Cu gândul să-mi găsesc creola.

 Sunt confuz, nordul glumește
 Obosit să alerg în cerc;
 Ziua lungă se sfârșește,
 Noaptea o s-o dorm în berc.

 Dar, la înălțarea zorilor,
 Când voi fi pornit spre vid,
 Sub îndrumarea ciorilor
 Voi sfârși din a fi rătăcit !
  

marți, 7 ianuarie 2014

Amor de altădată

 Te năpădeau căldurile, creolo
 Eu n-am putut să mă revărs.
 Eram deasupra, tu mă vedeai acolo,
 În așteptare, dragoste să vărs.
 
 Văd chipuri mii, văd o mulțime,
 Multiple tăieturi de săbii,
 Toate pătrunzând prin mine
 Sub atingerea degetelor labii.
 
 Te plângi de oboseală și durere,
 Rogi veninul să-l opresc,
 Mărul rodește doar plăcere,
 La fel ca mărul eu roșesc.
 
 Tu încă nu ai contenit din plâns,
 Nu-s filosof să îi înțeleg rostul,
 Ști bine o fac dinadins,
 Sunt euforic, tu însă suporți costul.
 
 Așa s-a scris povestea de amor,
 Mă sinucid cu gândul că renasc.
 În pielea mea mă simt ușor,
 Aproape gol, aproape flasc.