Parfum inert de desparțire

 Îți simt tristețea.
  - și de n-o simt, sunt semne ce ți-o prevestesc.
 În felul meu de a fi apatic,
  - eu,cel ce cu ochi mândri te privesc.
 De aici, din depărtare,
  - unde ecoul nu mai contenește.
Tot ce spun, parcă aiuresc.
 
 Mi-aș dori să îți transform lumina,
  -s-o prefac în întuneric,
 Să ne ascundem după umbre
  - ce dansează la lăsarea serii.
 Mândre, svelte, arțăgoase,
  - să călcăm pe-a vieții strâmbe.
Să culegem doar ponoase