Pagini

luni, 29 iulie 2013

Mirajul dorintei

 Aș vrea, să vreau, să nu te vreau,
 Să-ți întăresc credința,
 Și pe la spate, să ți-o iau;
 Să-ți alung orice urmă de îndoială,
 Să nu uităm,
 Că până acum, viața ne-a fost banală;
 Iară drumul, ce mai nou, susții că ne unește,
 O ia în deal și-n vale, privește;
 Urmează-ți cursul, tu curs de apa lină,
 Cu ochii-n patru, la despărțirea ce`o să vină;
 Doar eu mai sunt, doar eu mai stau,
 În gând și`n pat,
 N`aș vrea , să vreau, să te mai vreau.

duminică, 28 iulie 2013

As vrea

Aș vrea să`ți intru pe sub piele,
 Să-ți simt  sângele rece,
 Aș vrea să-ți intru`n cuget și în suflet,
 Să-ți lași dragostea să mă`nece,
 Aș vrea să te văd în lacrimi,
 Iar eu să îți fiu batistă,
 Aș vrea să fiu a ta speranța,
 Trecutul - o poveste trista.

joi, 25 iulie 2013

Sub juramant

 După un copac se ascunde,
 O femeie.
 Vibrațiile-i provoacă unde,
 Iar eu o simt.
 Mă îmbie,
 Cum îmbie mierea ursul,
 Cum, după o zi de muncă,
 Patul devine culcușul.

 Eu, născut în zi de foc,
 Nu mai simt căldurile;
 Nu știu de-i soartă sau noroc,
 După atâta vale,
 Ne-a ieșit un deal în cale;
 Și în vârful lui cetate,
 Vom petrece aici o noapte.

 - Spune-mi despre mâine !
 De dis de dimineață,
 Vom privi spre stele, sau,
 Vom expira regrete-n ceață?
 Luna, anul sau trecutul,
 Ce avem în față?

 Stai ! Nu te pripi.
 Mi-e că ne vom trezi,
 Și ne vom mâhni.
 N-aș putea să-ncalc, sacru jurământ,
 Când , sub vâsc, de mână,
 Ne cântau visele-n strună;
 Și ne-am luat un legământ;
 Știu, poate fără discernământ,
 Dar te simt, și asta-mi dă avânt.

marți, 23 iulie 2013

Fara glas

 O noapte în miezu`i
 Clădește iertare,
 De ghimpi și lacrimi,
 Făptura cerșește îndurare;
 O văd pornind cu tristețea la pas
 Pe cer, sub soare,  lipsită de lună,
 `mi rămâi fără glas.

 Iar eu nefericit ateu,
 Las clipa să judece,
 Înfrânarea , desfrâul, trecutul.
 Decizia, nimicul -€“ al meu;
 Mă apropii de tine prin tine,
 Suntem doi cum suntem unu,
 Nimic nu ne leagă,
 Doar ceea ce vine.

 Și știu că nu poți să spui,
 Ce simți și vrei, doar că nu ai cui;
 Alungi nepăsarea, o iei pe făraș,
 Rămâi fără stare,
 Iar eu fără glas.

 Și-ți cânt;
 Dar nu într-un mod convențional,
 Iubirea e tandră, în rest totul e banal,
 Pe frunze, pe flori,
 O dorință în fiește rând,
 Eu îți mărturisesc, dar tu crezi că mă plâng.
 Și descriu apusul, de pe chipu-ți, cu haz,
 Doar un orb ar putea citi trăsăturile-i de coacăz;
 În brațe adun piatră balaș,
 Cam cât talia ta în diametru, călduros sălaș;
 Mă delas de toate, banalu-i balast,
 Batista-ți îmi șterge orice urmă de glas.

sâmbătă, 20 iulie 2013

Insiruire

O lacrimă se strecoară,
 Printre zâmbete, culoarea
 mărului copt izbucnește în obraji,
 O întâlnire de priviri
 Precede o apropiere de destine;
 Prin tine tendințe
 Flăcări și izbucniri,
 Ore pierdute lipsite de scop,
 Pariu  cu nimicul în noapte târziu,
 Omagiul chemării
 La pernă te rogi să fiu.
 Bătut de soare,
 Împrietenit cu așteptarea;
 Secundă ieri, secundă azi,
 La față arămiu;
 Întâmpini ce`a mai rămas din mine,
 Vreo două trei oase și`un ghemotoc de piele;
 Și`o mână, și`o inimă, și`un pumn fără piept,
 Orgoliul să`nnece ce simt,
 Crai părtinitor,
 Mă atragi în cursa ta;
 Cu luna să-ți joace pe frunte,
 Pe gură , pe sâni;
 Plăcere unește`ne`n`neștire,
 Să pierdem șirul de săptămâni.
 De sunt veriga slabă,
 Sunt a ta și rămâi.

  

joi, 18 iulie 2013

Catre Pios

 Timpul stă de veghe, apa curge;
 Un freamăt fior vorbește,
 Îl vezi cum se scurge;
 Nemuritor pripit în colțul vinei,
 Un corp ceresc  se stinge,
 Crește în tine.

 Prima dată îl ierți,
 Cu ignoranță evazivă te căiești;
 A doară oară chin,
 Îl crezi, te minți,
 Îl ții de mână`l simți;

 Samovar de trăiri și întrebări,
 Bagi mână pân` la cot a€“ avar,
 În tolbă cu bucurii; - te miri - .

 Alungat de frunze și petale ofilite,
 Negru, chitros, întâmplări nefericite;
 karma bătută cu pietre, decapitată,
 Emerit calcaros,
 Apa stă de veghe, timpul curge.

marți, 9 iulie 2013

Tinere de minte

 S-ajungă miezul nopții
 De la calm la disperare;
 Stigmatul ce pătrunde
 Între atâtea clipe rare.
 
 Un negru odor se-ntoarce risipitor,
 Pe sus, prin cercuri-nalțe,
 Printre scâncete și temeri,
 Se vorbește că mor.
 
 Un simplu gest în doi timp
 Întoarce față morții,
 Un of și un sărut,
 Învârt roata sorții.
 
 Se-ntinde de la freamăt,
 Până la lungul necurpins,
 De frică și disper fiorul se ascunde,
 O undă de val  îl ține neprins.
 
 Dar, pe trupul gol, semne îmi vestesc,
 Trista nemurire dând ocol,
 Îndeamnă la cântare,
 Pe acorduri de păr lung,
 - Prin tine -
 Să vezi că trăiesc.