În ceas pribeag,
Dinspre declin mă simt amenințat;
De un miraj, de fantasma-n haine albe,
Închis, întemnițat.
O văd trecând.
Se apropie, e tot mai departe,
Pășește-ncet în minte și în gând
Dând conștiința la o parte,
Rupand rând pe rând .
Dar eu, lovit de chin și de ignoranță,
Mă împrietenesc cu ielele,
Din cap coboară-n corp o fărâmă de speranță;
Focul și surcelele.
Prins într-un năvod,
Mă reneg pe deplin,
Mă simt foarte comod,
În haina mea de libertin.
La apus de soare, în acel moment,
Ziua mea de mâine, lasă testament,
Printre buze o voce, răsare murmurat:
œ "Declinul m-a cutremurat” .
Focul din surcele
RăspundețiȘtergeremai mult paie ude
printre cețuri grele
ielele zălude
te-au prins ca'ntro plasă.
vor să te dezbrace
și ai vrea și tu
însă conștiința
țipă nu și nu.
constiinta`mi ca un ham,
Ștergereimi restrange pornirile,
e diferenta dintre om si`animal;
ielele cu cantarile
imi joaca pe degete starile.
Zi ham-ham
RăspundețiȘtergereconstiinta fa-o os
roade-ti mustrarile
stai in doua degete
sau pe burta frumos
si ai sa vezi cu ielele
o sa-ti cante duios.
Ei,vezi acum ce-nseamna un os?
Un os,
ȘtergereE pura abureala,
Dimineata devreme, amagitoare mahmureala;
Eu tind spre`un tot schelet
Fior si`un strop de Moet.