Pagini

joi, 6 martie 2014

Iarăși ( pe același făgaș )

 Unde ne pierdem trecutul obscen,
 Ni se întrezărește o șansă de viață,
 Trăi-o-vom suprimând chinul matern,
 Al apusului dis-de-dimineață.

 Nu poți să-ți mai cânt plăcute elogii,
 Timpu-i trecut de demult,
 Odată cu timpul se trec și ologii,
 Învinși fiind de idealul abrupt.

 Războaie în noi de-o parte și alta
 Prin frică ne izbăvim,
 Imaginea noastră cioplită cu dalta
 Faptelor, atenție, murim ! 

marți, 4 martie 2014

Aspiratii la implinire

 Trateaz-o ca pe o floare,
 - apogeul unei creații.
 Trateaz-o ca pe soare,
 - venereaz-o fără rații.

 Trateaz-o ca pe o lumină,
 - ce-ți ghidează în noapte pașii.
 Trateaz-o ca pe o putere,
 - ce își biruiește lașii.

 Trateaz-o ca pe o biserică,
 - pășește în sufletul ei cu umilință.
 Trateaz-o ca pe un templu,
 - și aici spun să ai credință.

 Trateaz-o ca pe un înger
 - ce îți staruieste în dreapta.
 Trateaz-o ca pe o ploaie
 - ce îți potolește setea.

 Trateaz-o ca pe aer,
 - pentru tine-i însăși viața.
 Trateaz-o ca pe un zâmbet,
 - ce-ți sfințește dimineața.

 Trateaz-o ca pe o regină,
 - dovedindu-i loialitate.
 Trateaz-o ca pe un scut,
 - ce te apără de moarte.

 Trateaz-o ca pe o mamă,
 - ce îți este și iubită.
 De nu știi bagă cu seamă,
 - fă-o în grabă fericită.


Sursa fotografiei:  http://fotografiaopartedinviata.blogspot.ro/2014/01/blog-post_8021.html
  

sâmbătă, 1 martie 2014

Blestemul lui "a fost odată"

 `Mi aduc aminte cum ne împreunam
 Și ne asemănam între atâtea discrepanțe,
 Cum haosul era mai dulce când șopteam
 Și pașii pe cărare - două ștanțe.

 De am început, continui să-mi amintesc,
 Noi doi, învățăcei, în ale iubirii,
 Dar au trecut ani, și așa cum e firesc
 Desfrânată e pecetea despărțirii.

 Un gând mai am, cea de pe urmă stârpitură,
 Mă învinuiesc c-am realizat doar amintiri.
 Deplâng sărutul întâi, din șură,
 În patru zări, ne întâlneam doar din priviri.



sursa fotografiei >>> http://blogdefotografie.ro/fotografii-cu-ghiocei-pentru-o-primavara-creativa/

miercuri, 26 februarie 2014

Parfum inert de desparțire

 Îți simt tristețea.
  - și de n-o simt, sunt semne ce ți-o prevestesc.
 În felul meu de a fi apatic,
  - eu,cel ce cu ochi mândri te privesc.
 De aici, din depărtare,
  - unde ecoul nu mai contenește.
Tot ce spun, parcă aiuresc.
 
 Mi-aș dori să îți transform lumina,
  -s-o prefac în întuneric,
 Să ne ascundem după umbre
  - ce dansează la lăsarea serii.
 Mândre, svelte, arțăgoase,
  - să călcăm pe-a vieții strâmbe.
Să culegem doar ponoase

luni, 17 februarie 2014

Cugetări pierdute-n ceață

 "De ce", mă mai întrebam cândva, demult, pe la începuturi
 - în era în care tu nu erai răsărită din coasta mea -,
 Pe la începuturi, când mă târam desculț precum un vierme
 aflat în căutare de verde crud
 - așa îmi place mie  să le spun întrebărilor ce nu-și găsesc
 răspuns prin puterea sinapselor subsemnatului -
 Verde crud, of, deja simt un gust acrișor amar cum se
 prelinge pe făgașul conștiintei.
 - și să fiu înțeles, frica nu este un determinant al conștiintei -
 Acea conștiință pură, izvorâtă din dorința de a fi iertat,
 după un întreg proces de căință -
 - ceva caracteristic persoanelor a căror zbucium de
 " a fi iertat ", domină rușinea de " a avea ".

 Să îmi fie cu iertăciune, am deviat spre autoblam
 înainte de a-mi prezenta scopul.
 - sub incidența lunii, așa orb cum sunt, am reușit să urmez
 pașii predestinați -
 Scopul, spre deosebire de misiune, are caracter automotivant.
 - asemeni unei dimineți în care te trezești cu gândul
 că dacă soarele îți rânjește sus , pe cer, a venit momentul
 să schimbi soarta lumi -
 Automotivant câtă vreme nu împărtășești destinul unui ciung.
 - și nu fac referire la ologi, mă refer la cei fără voință,
 fără dorință de evoluție -
 Unui ciung care, conștient de faptul că singur este incapabil.
 spune " ajută-mă tu ", dublându-și astfel suferința.
 - "ciung", " suferință ", probabil contextul pare străin,
 dar gândește-te de două ori înainte de a-ți alunga conștiința - 

joi, 13 februarie 2014

La o vorbă cu absența

 Am stat,
  - evident că nu puteam să dorm -
 am stat și m-am gândit la capacitatea ta,
  -una din multe altele de altfel -
 la capacitatea ta de a-mi demonta teoriile,
  - știi bine că atunci când nu am somn,
         iau la pas  Câmpiile Elizee -
 teoriile și principiile ce stau la originea
       maimuței sociale din mine.
 - fără de care știu că nu m-ai fi primit în viața ta, oricum -

 Spre mirarea mea am constatat
 - așa e, deseori mă mir cât de des
 trebuie să-ți escaladez arborele cunoașterii
 pentru a mă face înțeles -
 am constatat că deși ne întâlnim la tot pasul,
 - uneori ne mai călcăm și pe picioare -
 la tot pasul ne respingem când vine vorba
 să cădem de acord.
 - pentru că tu tânjești să primești aprobarea mea,
 iar eu mă indentific prin teoriile la care
 tu nu ai nimic de obiectat-
 Să cădem de acord e un fenomen asemănător eclipsei.
 - tu te așezi în fața mea, iar în jur se așterne întunericul
 și totul dispare - 

sâmbătă, 8 februarie 2014

Adam instrainat

 Se învârt în cerc zile fără vreun scop.
 Sunt tânăr când privesc spre miazăzi,
 Dar la umbra apusului sunt mort.
 Măcar de-aș mai trăi încă o zi.

 Mă rog, și luna se roagă în lipsa tainei.
 Amândoi eclipsați de un corp independent,
 Acerb înflăcărați împroșcând veninuri,
 Vlaga se scurge părăsind corp dement.

 Acum înțeleg a prețui un scurt moment,
 Și ziua ce până ieri o înșelam mișel,
 Din rege să devin un simplu pretendent,
 Iar leul să mă trădeze până și el.