Încet, încet, se lasă toamna,
De după stânci, de după munți,
Și au văzut chiar și cei mulți,
Nevolnici fiind, cum îi învăluie doamna.
Și îi surprinde asigurat,
Cu vorba-n vânt pe la răscruce,
Se face frig când s-a înnoptat,
Durere omul oare câtă poate duce?
Doar un fior îi pricepe dogma,
Ce vrea să zică nimeni nu înțelege,
Nu suntem frați, deși trăim pe lângă Rodna,
Nu e nimic care să ne lege.
Nici sângele, nici asemănarea-n simțuri,
Nu poate sparge al rațiunii voal.
Suntem străini, doar un netot poate să nege,
Doar o meduză ce se poartă-n val.
Acel scut de apărare,
Efect cumplit al abandonării,
Nepăsare, delăsare,
Moment critic, inima spune stop mișcării.
Nu poți alunga toamna,
Deși mulți cred, se pare,
Toamna nu ține de vreme,
Doamna e o stare.
vineri, 23 august 2013
marți, 20 august 2013
Egoism
Aș vrea să țin doar pentru mine,
Bolta cerească și pe tine.
Să strâng toate ale ei stele;
Prin al tău miraj să trag, un șirag de mărgele.
Aș vrea să pun gânduri deoparte,
Și cele bune să ți le zidesc în noapte,
Iar noi doi și gândurile rele,
Să fim două paralele.
De aș putea , ți-aș strânge o salbă de cuvinte,
Vreo zece acre, iar restu să te alinte;
Din astea zece, cinci să le ții minte,
Dorința arde, dar nu minte.
Și de-oi fi picat prin hăuri,
Încercând să-nvat să stărui,
Să pui sare peste găuri,
Să mă lași să plâng prin hăuri.
Bolta cerească și pe tine.
Să strâng toate ale ei stele;
Prin al tău miraj să trag, un șirag de mărgele.
Aș vrea să pun gânduri deoparte,
Și cele bune să ți le zidesc în noapte,
Iar noi doi și gândurile rele,
Să fim două paralele.
De aș putea , ți-aș strânge o salbă de cuvinte,
Vreo zece acre, iar restu să te alinte;
Din astea zece, cinci să le ții minte,
Dorința arde, dar nu minte.
Și de-oi fi picat prin hăuri,
Încercând să-nvat să stărui,
Să pui sare peste găuri,
Să mă lași să plâng prin hăuri.
vineri, 16 august 2013
În tandem vibrato
Azi, aici, cu tin` de față,
Pentru suflet sunt chezaș;
Îmi fac curaj, pecetluiesc păcatul,
Al lunii nărăvaș.
Să-ți jur viitorul,
Deși îmi stă în fire,
Nu voi a spune cuvinte mari;
Doar că îți voi fi odorul,
Iar în mine vei găsi, doar fapte tari.
Și știi , cuvântul e otrava,
Și mierea credința o câștigă;
De ești potrivnică , chemarea, dorința îmi instigă,
De nu, ne avem pe noi doi și pleava - trecutul și cu slava.
Acum, după ce ai tăcut și ai îndurat,
Doresc să-ți plătesc ce simți;
Tu - cutremur, eu - cutremurat,
Îți mulțumește un om ieșit din minți.
Pentru suflet sunt chezaș;
Îmi fac curaj, pecetluiesc păcatul,
Al lunii nărăvaș.
Să-ți jur viitorul,
Deși îmi stă în fire,
Nu voi a spune cuvinte mari;
Doar că îți voi fi odorul,
Iar în mine vei găsi, doar fapte tari.
Și știi , cuvântul e otrava,
Și mierea credința o câștigă;
De ești potrivnică , chemarea, dorința îmi instigă,
De nu, ne avem pe noi doi și pleava - trecutul și cu slava.
Acum, după ce ai tăcut și ai îndurat,
Doresc să-ți plătesc ce simți;
Tu - cutremur, eu - cutremurat,
Îți mulțumește un om ieșit din minți.
sâmbătă, 10 august 2013
Dreptul la replica
"Cum îndrăznesc să o doresc?!”
Să mă întrebi tu, este ușor;
Iubesc - pentru tine un cuvânt gol,
Dar, fără de care eu nu trăiesc.
Și tu, te răstești la mine,
Că fac greșit și nu e bine,
Dar tu ești pom, iar eu aș fi un simplu gol -
Ascultându-te pe tine.
Sunt conștient.
Am pe mâini sângele cuvintelor,
Și al faptelor, și al urmărilor lor;
Dar vreau să învăț să fiu prezent,
În viața ei, în lumea ei,
Să fiu constanta aceleași idei.
Încetează !
Am greșit, căci asta mi-e rutina;
Și o simt !
Atât de adâncă este vina;
De o fi să fie ,
De se va ierta pricina,
Rai va fi în legea noastră,
Soarele-și va trimite lumina.
Acum, lasă-mă !
Suntem singuri, și doresc să trag cortina.
Să mă întrebi tu, este ușor;
Iubesc - pentru tine un cuvânt gol,
Dar, fără de care eu nu trăiesc.
Și tu, te răstești la mine,
Că fac greșit și nu e bine,
Dar tu ești pom, iar eu aș fi un simplu gol -
Ascultându-te pe tine.
Sunt conștient.
Am pe mâini sângele cuvintelor,
Și al faptelor, și al urmărilor lor;
Dar vreau să învăț să fiu prezent,
În viața ei, în lumea ei,
Să fiu constanta aceleași idei.
Încetează !
Am greșit, căci asta mi-e rutina;
Și o simt !
Atât de adâncă este vina;
De o fi să fie ,
De se va ierta pricina,
Rai va fi în legea noastră,
Soarele-și va trimite lumina.
Acum, lasă-mă !
Suntem singuri, și doresc să trag cortina.
joi, 8 august 2013
Reprosul unui NONsuflet
Un pom, către un om roditor:
"Dar tu,ești prost, stimat` curtenitor,
Că te îndoiești de râsul ei;
Și o sufoci în gând; prezent fără temei,
Râzând tu negi,
Dar depinzi de atingerea aceleași idei.
Și tu cutezi să o ignori,
O umilești ducându`i flori
Când te trezești și când coborî,
Revină în lumea ta de nori.
Tu, străin călăuz
Ce îi dezmierzi auzul
Și îi preafericesti văzul
Dar îi trădezi crezul,
Cum ai putere în ochi să o privești?
Cum îndrăznești să o dorești?”
"Dar tu,ești prost, stimat` curtenitor,
Că te îndoiești de râsul ei;
Și o sufoci în gând; prezent fără temei,
Râzând tu negi,
Dar depinzi de atingerea aceleași idei.
Și tu cutezi să o ignori,
O umilești ducându`i flori
Când te trezești și când coborî,
Revină în lumea ta de nori.
Tu, străin călăuz
Ce îi dezmierzi auzul
Și îi preafericesti văzul
Dar îi trădezi crezul,
Cum ai putere în ochi să o privești?
Cum îndrăznești să o dorești?”
luni, 5 august 2013
Imi ceri
Îmi ceri o simplă clipă,
Vrei să fiu prezent,
Îmi ceri să fac risipă,
Aleg să te ascult, dar nu să fiu atent.
Atent sunt doar când urli,
Din toți rărunchii, și se aliniază ulii;
Atent sunt când nu ai nevoie,
Când lumea spune că e interzis,
Dar eu îți spun că avem voie.
Îmi ceri să fiu părtaș,
La felul tău de-a fi, la felul tău de-a simți,
Aleg să te învăț, a fi pătimaș,
Aleg să fac risipă.
Îmi spui că e puțin,
O singură viață, atât să te rețin.
Dar tu ceri mult mai mult,
Și totul începe c-un sărut.
Îmi ceri...
De fapt , nu`mi ceri,
Aștepți ca să primești.
Vrei să fiu prezent,
Îmi ceri să fac risipă,
Aleg să te ascult, dar nu să fiu atent.
Atent sunt doar când urli,
Din toți rărunchii, și se aliniază ulii;
Atent sunt când nu ai nevoie,
Când lumea spune că e interzis,
Dar eu îți spun că avem voie.
Îmi ceri să fiu părtaș,
La felul tău de-a fi, la felul tău de-a simți,
Aleg să te învăț, a fi pătimaș,
Aleg să fac risipă.
Îmi spui că e puțin,
O singură viață, atât să te rețin.
Dar tu ceri mult mai mult,
Și totul începe c-un sărut.
Îmi ceri...
De fapt , nu`mi ceri,
Aștepți ca să primești.
miercuri, 31 iulie 2013
Ah, ce fata !
Pantaloni cu talie înaltă,
Pe sub nori,
Ah, ce fată !
Gândul pleacă de la sine,
Timpul însuși stă în loc,
Stai că vine !
Ochi frumoși, părul vâlvoi,
Buze dulci și buze moi,
Domnișoară, pe când pe la noi?
Ce e drept, cam înțepată,
Ea plutește, ea nu calcă,
Ah, ce fată !
Cu sprânceana ridicată,
Calea pare complicată,
Stai, tu fată !
Dar ea pleacă.
Pe sub nori,
Ah, ce fată !
Gândul pleacă de la sine,
Timpul însuși stă în loc,
Stai că vine !
Ochi frumoși, părul vâlvoi,
Buze dulci și buze moi,
Domnișoară, pe când pe la noi?
Ce e drept, cam înțepată,
Ea plutește, ea nu calcă,
Ah, ce fată !
Cu sprânceana ridicată,
Calea pare complicată,
Stai, tu fată !
Dar ea pleacă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)