Umanitate

Si totusi sunt om,
Si totusi exist,
Mi`e frica de necunoscut,
Zambesc si sunt trist.
Ascund durerea,
Alung neplacerea,
Ca`i amara,
Nu`i dulce, ca mierea.
Si mierea`i ambrozie,
E hrana suprema,
Pana si zeii au nevoi,
Ce sa mai zic de noi?!
C`astia sunteti voi
Nici pe departe eroi
Stati la panda`n tufis
Sa ne luati de boi.
Dar sa te iei cu tauru de coarne
E o provocare,
Trebuie sa fii tare,
E nevoie de schimbare,
Si nu de haine,
Ca nu haina face pe om,
E nevoie de atitudine,
Sa urci la altitudine,
Pe scara vietii,
Sa faci fata pietii,
Sa fii la inaltime
Mereu intr`o stare de bine,
Sa mergi mai departe
Sa n`ajungi ca mortii,
Refuzand darurile vietii.
La suprafata sa te mentii.
Cineva sa`ti castige increderea,
Sa poti sa`ti pui baza,
Sa poti sa spui fraza,
Ca de la prea multi acizi,
O dai in nevroza,
Atins de psihoza,
Visezi la implinire,
Speri macar la o doza.
Dar visele`s nefondate
Iluzii desarte,
In zare imprastiate,
La Nord femeia,
In viata e cheia,
La Sud sunt banii,
E calea spre Nord,
La vest sunt anii,
Contractul suprem,
La Est ,fericirea,
Ce nu o avem.
Si`acum la rascruce,
Pe unde te`ai duce?
Pe unde ai merge?
Ce ai alege?!
Dar totusi spui STOP
Si`ti tragi rasuflarea
Si`ti gandesti miscarea,
Si`ti tremura vocea
Dar totusi spui pecetea,
Si demonu` apare
Promite si marea
Promite si sarea
Si orice dorinta
Ii e cu putinta,
Si`ti cere in schimb sufletu,
Si tu esti de`acord,
Se aude un vuiet.
De dezacord.
Si`apare o lumina,
Pe loc tu esti orb
Apare un inger,
Ce vine dinspre Nord.
E a ta dorinta?
Confesata ca neputinta..
Sau e semn angelic,
Tablou pastelic,
Rosu aprins,
In obrajori,
Negru infinit,
In ochisori,
Zambet de fata,
E mare minune, curata.